Șeful misiunii FMI are vineri primele întâlniri cu Isărescu și Drăgoi

Șeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, va avea vineri primele întâlniri cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu și cu ministrul Finanțelor Publice, Bogdan Drăgoi, în cadrul vizitei pentru a cincea evaluare a acordului de tip preventiv semnat în primăvara anului trecut, scrie Mediafax.

Evaluarea este programată pentru perioada 24 aprilie – 7 mai, dar Jeffrey Franks sosește miercuri în România.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, spune că nu se așteaptă la discuții ternsionate la nivelul băncii centrale.

În ceea ce privește cel mai important subiect din negocierile cu Guvernul, reîntregirea salariilor, consilierul guvernatorului a reluat opinia, deja exprimată de alți oficiali ai băncii centrale, că economia are nevoie de un impuls pe partea de consum. Astfel, Vasilescu a lăsat să se înțeleagă că BNR va susține, cel puțin parțial, o majorare a salariilor bugetarilor.

A cincea evaluare va fi și ultima condusă de americanul Jeffrey Franks, care a fost șeful misiunii pentru România din 2009, finalizând cu succes precedentul acord încheiat în primăvara anului trecut. Franks va fi înlocuit din vară de olandezul Erik de Vrijer.

Guvernul va încerca să convingă reprezentanții FMI, Băncii Mondiale și Comisiei Europene că evoluția economiei și execuția bugetară vor oferi suficient spațiu pentru a aplica reîntregirea salariilor bugetarilor, prin majorarea acestora cu circa 16%.

Datele pe primele trei luni nu indică o situație favorabilă majorării salariilor, deficitul bugetar situându-se în apropiere de 0,6% din PIB, dar istoric cifrele se îmbunătățesc în luna aprilie, când se efectuează plățile de impozit aferente primului trimestru.

Guvernul a fixat pentru acest an o țintă de deficit de 1,9% din PIB calculat după metodologia cash și are obligația de a se încadra sub 3% din PIB după metodologia ESA 95.

Potrivit celor mai recente date, deficitul bugetar s-a situat anul trecut la 4,11% din PIB pe cash și 5,2% din PIB potrivit metodologiei ESA.

Institutul Național de Statistică a anunțat pentru 2011 un PIB de 578 miliarde lei, iar Comisia Națională de Prognoză a publicat în prognoza intermediară de primăvară o estimare de PIB pentru acest an de 609,6 miliarde lei.

Pentru rectificarea bugetară programată pentru această vară va fi utilizată însă prognoza de PIB din varianta finală pe care CNP o va publica după consultările cu misiunea de evaluare.

Potrivit unor surse oficiale, CNP estimează că deflatorul PIB va fi mai mare de 3,7%, cât a anunțat în prognoza interimară, astfel că și fără modificarea creșterii economice, estimată acum la 1,7%, PIB s-ar putea plasa mai sus de 609,6 miliarde lei, chiar undeva spre 620 de miliarde lei.
Până la data de închidere a misiunii de evaluare, 7 mai, Ministerul Finanțelor va avea și execuția interimară a bugetului aferentă lunii aprilie, mai puțin unele date de la instituțiile autofinanțate, a căror execuție nu se vede automat în conturile trezoreriei.

Chiar dacă Guvernul va fi obligat să ia încă din mai o decizie privind majorarea salariilor bugetarilor, pentru a nu cere prea multe derogări de la Legea responsabilității fiscal-bugetare, raportul de evaluare va intra spre aprobare în board-ul FMI spre finele lunii iunie.

Între timp, la București se va organiza la mijlocul lunii iuni întâlnirea constituentei olandeze din FMI și Banca Mondială, din care fac parte, alături de Olanda, Armenia, Bosnia și Herzegovina, Bulgaria, Croația, Cipru, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România și Ucraina. La eveniment vor participa guvernatorii și miniștrii de finanțe din țările membre.

Boardul FMI a avizat în martie cea de-a patra evaluare a acordului cu România, punând la dispoziția statului cea de-a cincea tranșă, de 505 milioane euro, care ridică suma totală disponibilă în caz de necesitate la aproximativ 2 miliarde euro.

La finalul evaluării, reprezentantul CE Istvan Szekely a anunțat că FMI și Comisia au revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România în acest an, la 1,5-2%, din cauza recesiunii anticipate în zona euro și a deteriorării condițiilor de pe piețele internaționale.

Reprezentanții FMI și CE au afirmat atunci că au fost atinse toate țintele din acordul încheiat de România cu instituțiile internaționale.

Începând cu acest an, acordul cu FMI cuprinde ținte privind deficitul bugetar atât în termeni cash, cât și ESA.

Ministrul Economiei, Lucian Bode, a declarat la începutul lunii aprilie că Guvernul va rediscuta cu FMI lista companiilor de stat care vor fi privatizate și listate la bursă, iar ordinea în care aceste societăți vor fi vândute va depinde de propunerile intermediarilor selectați.

Acordul cu FMI prevede vânzarea integrală până la finele lunii aprilie a companiilor Oltchim și Cupru Min. De asemenea, Guvernul s-a angajat să facă oferte publice secundare, până la aceeași dată, pentru Transelectrica (15% din acțiuni) și Transgaz (15% din acțiuni). Oferta Transelectrica s-a încheiat cu succes la finele lunii martie, iar licitația pentru Cupru Min, derulată în martie, va fi reluată, după ce firma canadiană câștigătoare a pierdut contractul, deoarece a refuzat să depună într-un cont bancar o garanție pentru investițiile de mediu, să achite în maximum o lună de la avizul Consiliului Concurenței prețul pentru acțiuni și să accepte publicarea documentului de privatizare.

Luna aprilie este termen limită și pentru selectarea intermediarilor la Poșta Română (pachet minoritar), Romgaz (15% din acțiuni), Electro Serv (pachet majoritar) și Tarom (20% din acțiuni). Selectarea consultanților juridici pentru listarea a 10% din Hidroelectrica (prin majorare de capital), privatizarea Electrica Serv, listarea a 10% din Nuclearelectrica (majorare de capital), privatizarea Electrica Furnizare și privatizarea CFR Marfă ar trebui finalizată de asemenea până la sfârșitul lunii aprilie.

România are în derulare un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o înțelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro și o linie de credit de 400 milioane euro de la Banca Mondială. Acordul cu instituțiile financiare internaționale a fost încheiat în martie 2011, în prelungirea programului de 20 miliarde euro derulat în perioada 2009-2011.

Ovidiu Tempea, [email protected]